Andublog punct COM

Eu imi doream un shot flambat la ora 1 jumatate, aseara. Asa ca cu mesajele astea moca de la cosmote, am vrut sa aflu ce mai vrea lumea…

• sa-mi pregateasca cineva micul-dejun
• un shot de absinth :X
• un genunchi la deget
• mcpuisor ar fi perfect
• cineva care sa-mi suga degetul mare de la picior, senzual bineinteles
• safesex, cockatail jeane.
• pe cineva aproape
• un pahar de suc de portocale
• sex
• nimic
• un concert cu Margineanu
• baterii noi la telecomanda
• o masina noua
• 10 mii
• trei tigari
• 2 grade Celsius in camera
• tampoane

..si cam atat. Voi ce credeti ca va doreati aseara, pe la unu jumatate?

..am 18 ani, joc in filme porno si sunt aproape exmatriculata. ”

Of, Dumnezeule, m-am saturat de asta. Pe orice program as butona, aceeasi chestie gasesc. Aceeasi fata, care nu stie cum sa iasa din prostia in care a intrat. Nu stie cum sa faca sa nu fie exmatriculata. Nu stie ce sa mai minta. Lucrurile, dupa parerea mea, puse cap la cap, nu prea ies cum vrea tanara vedeta porno. Intr-o emisiune spunea ca a participat doar la un casting si ca.. nu a efectuat niciun act sexual. In alta emisiune spune ca la casting a facut o sesiune foto si a dat o proba..

Oare ce proba?
Aruncatul cu sulita? Lucrare scrisa? Abdomene, viteza, rezistenta sau gimnastica? Ce proba putea da pentru a juca in filme porno?
Bineinteles, ceva similar cu ceea ce va face acolo. Probabil un oral..
Si totusi nu o face din placere, nici pentru bani, ci doar pentru.. ca asa vrea ea. Frumos.

A, si da. Sunt de acord cu exmatricularea ei.

De ceva vreme, cumparaturile online sunt tot mai folosite. Multa lume s-a axat pe vanzari online. Putem gasi de la o punga de seminte, pana la un tractor.  Toate domeniile sunt prezente pe piata online: electrice, electrocasnice, haine, alimente, materiale de constructii, automobile si chiar si din domeniul imobiliarelor.

Eu nu cumpar toate cacaturile, ma uit doar unde ma intereseaza. La haine, ca taranu’ stau si ma holbez la ele si zic: “-Aaa, ce marfa e! E smechera rau de tot bluza asta. Cred ca atunci cand o sa fac rost de bani, o s-o cumpar. ” Vezi sa nu, uit de ceea ce-am vazut acum zece secole si-n ziua cand am banii-n mana, buf, ii cheltui pe altceva. Dar totusi, ma holbez, fac trafic site-ului si raman cu gandul la acel lucru.

Sa nu mai zicem, eu nu prea-mi dau comanda des pe net. Dar maica-mea, vai, stie toate promotiile de la Quelle. M-a zapacit, pur si simplu. Mai ramane doar s-o aduca si pe bunica-mea sa-si cumpere si ea o bluza sau o pereche de pantaloni.

Multi romani prefera cumparaturile online. E mai comod sa stai ca un porc pe scaun, arunci un click pe ecran. In cateva zile, uneori chiar a doua zi, te trezesti cu batai in usa. “- A venit comanda dumneavoastra, spune angajatul FanCurier.” Mai dai o semnatura, arunci banii in cont si poc, poti imbraca deja hainele comandate. Pai nu-i mai simplu asa, romane? De ce sa-ti plimbi burta prin toate magazinele din mall, sa stai sa-ti cauti?

Cumpara ba online, cine nu-ti da voie.  O sa ajungi sa-ti fie lene si sa mananci. O sa se creeze un dispozitiv care sa te hraneasca online, tu sa stai cu gura cascata si sa-mbuci. Sa nu mai spun ca sexu’ online e deja de moda veche..

Uimit de bogatia bloggerilor, imi dau seama ca sunt si foarte multi care nu reusesc sa-si duca traditionalul sens pana la un capat inestimabil. Observ cu minunatie foarte multe bloguri ai caror autori in loc sa-si posteze ideile, sentimentele sau intamplarile, isi dau uploadu’ la un filmulet cautat mai putin de 2.3 secunde pe vreun site dedicat, sau pentru un trafic mai saltaret posteaza diferite poze sexy. Se intampla, sesi poate doar eu regret ca unii au pierdut notiunea traditionala de blog pe seama unor tampenii cautate cu voinicie de toate persoanele ipocrite din Romania. Femei sau barbati, isi doresc o materie de masturbare, toate pentru a-si echilibra putin hormonii din corp.

Incerc sa depasesc un alt moment aruncat in paragina de multi. Comentariile.
Multi nu accepta ca cineva sa le spuna o parere proasta despre un articol. Nu numai ca nu accepta, dar si incearca sa te jigneasca prin alegerea facuta de tine.

O piatra imi distrage atentia. Ii dau un picior si incerc sa vad ca unii incep sa foloseasca cateva cuvinte magice adresate catre mame, morti sau alte gauri disponibile. Stai asa, nu-ti da pe fata taranimea sufletului tau, incearca sa iti maturizezi cuvintele. Nu te mai ascunde in spatele unui organ mic si paros, pune-ti mintea la contributie si sustine-ti parerea.

Suntem romani si nu acceptam sa fim criticati. Dar totusi, aceste comentarii sunt facute pentru a ne permite sa-ti dezvaluim parerea noastra, chiar daca este pro sau contra. Nu incerca sa ne gonesti si sa ne scuipi cu multa simpatie, spunandu-ne ca “Nu-ti place, nu mai comenta”. Eu, cel putin, accept orice comentariu, iesind din structura cele care folosesc cuvinte vulgare.

Acelasi copil care accepta comentariile de orice fel,
Andu.

P.S.: De ce la mine pe blog nu se mai comenteaza ca inainte? Nu fac cerere de comentarii, doar cer niste motive pentru a ma indrepta.

Imi arunc nasul rosu direct in reteaua unei generatii uimitoare.
E aceeasi generatie din care fac si eu parte, numai ca nu ma manifest. Incep sa-mi dau seama si sa cunosc mai bine personajul de desen animat din fata ochilor mei doar cu ajutorul a doua sau trei poze si comentarii puse la intamplare. O intamplare neiertatoare care-i aduce intr-o lume nostalgica si neinteleasa.

Un sfert din ziua mea pretioasa de azi mi-a fost ocupata de tot felul de cacaturi de poze. Poze de care nu ma plictiseam de ras, care nu se mai opreau din cursul lor jenant. Am stat cu ochii inclestati de uimire din marea nebunie de tate si funduri expuse spre o amarata vizualizare alaturata unor cuvinte scrise pentru o exclamatie cuvantatoare. Imbecilii hi5, ca altfel nu le pot zice, se intrec cu armamentul de cat mai multe comentarii pe o poza in care nu se iarta iesirea unei tate din masca protectoare.

Nu ma rasucesc de doua ori si deja parerea mea exprimata cu ajutorul unor caractere de opt nu lipseste sa apara. Imi intorc parerea din pricina unei singure poze care nu-si exprima calitatea si bunul simt, o arunc intr-o camera goala molipsita de efectul devasator al panzelor de paianjen.

Vad la doua clickuri distanta pornografie exprimata intr-un mod aparte. Un mod neagreat de mine…

Vrei sa-ti arati talentul pornografiei, de ce nu incerci la matrimoniale? Poate acolo nascocesti un batranel cu ceva dolarei.

Ar merita sa incepem o campanie impotriva pornografiei de pe hi5. Ne unim manutele si ideile mofturoase si ii dam drumul unei campanii?

Acelasi copil care uraste pornografia,
Andu.

mIRC->Yahoo Messenger->hi5-> mai tarziu toata generatia hi5 vor ajunge blogari si ne vor scuipa cu prostie.

Simt asta. Simt cum totul trece prin fata nasului meu inghetat cu o viteza astronomica. Ma pierd in multime si imi dau seama ca-mi pierd din acea valoare semnificativa cu care-mi apreciam gandurile arogante si neprimitoare.

Simt asta. Simt cum incep sa ma duc odata cu trecerea timpului cu o treapta-n decaderea aprecierii si atitudinii inaltatoare adresata unui minuscul si neinsemnat jurnal online. Un jurnal umplut cu savoarea ideilor jucause si usor amuzante. Incep sa-mi arunc cu dispret toata atitudinea lasata insemnata pe foile albe ale unui caiet de slaba calitate.

Un pic din savoarea dulceaga se duce odata cu zapada alba si frumos asternuta asupra mintii si imaginii minunate asuprite unei gandiri diabolice.

In mai putine cuvinte descrise, cu mai putine metaforme premergatoare, nu imi gasesc sirul ascedent pentru a urca scara erei ierarhice in lumea nebuniei. Incerc sa va anunt ca dorinta sufleteasca incepe sa-si topeasca toppingul de ciocolata care o insoteste. O decadere-n suflet asupra blogului imi afecteaza mintea… dar nu stiu sa gasesc acea rezolvare necesara care-mi va ajuta corpul greu si umed sa se ridice din rapa adanca astupata de zapada rece care-mi ataca zonele genitale.

Nu imi doresc retragerea, doar incerc sa imi revin si dupa sa urmez o pensionare in glorie.

Blogurile nu mai reprezinta acea atragere a inceputului pentru mine. Daca voi mai scrie, sigur va fi cauzata de placerea divina.

Acelasi copil intristat,
Andu.

P.S.: Chiar daca nu-mi postez nici un comentariu la voi pe blog, sa stiti ca tot citesc.

Va multumesc pentru cuvintele citite,

Andu.

Unui copac ii tremura singura pereche de frunze care se mai afla la aceasta data in componenta inimii sale.
Ploua, e frig si vantul urla cu putere asupra oamenilor.

Acelasi picaturi de ploaie fara continut imi ating cu barbatie firele de par recent aranjate. Nu prezinta nici cea mai mica particica din mila binecuvantatoare. Incearca sa ma atace si sa-mi provoace o suferinta prin intermediul brutei si fortei naturii.
Nu stiu se fac. Incotro s-o iau? Oare drumul latularnic care-mi strabate mintea cu ajutorul unei sageti din otel, imi va purta mai repede trupul umed si greoi spre o scara de bloc departata si calduroasa? Oare?

Ploaia incearca sa ma molestez, atat verbal cat si sufleteste. Nu am puterea necesara pentru a-mi nota un raspuns primordial care sa ma abtina de la unele injurii.

Dau sa pasesc, dar o groapa plina cu apa imi sta in calea sosetelor mele uscate. Incep sa ma enervez tot mai rau asupra nervozitatii naturale care ma ataca si ma face sa ma inec intr-un butoi umplut de o melancolie umeda, o melancolie care-mi va razbuna sufletul asupra lumii care-mi imprejmuieste viata si timpul liber.

Nu stiu ce faci tu acum dar eu sunt un pic tacut si alaturat timiditati. Stau si ma gandesc ca nu pot sa-mi imaginez un noiembrie rabdator si linistit. Mereu il vad intr-o pasa proasta, prins fara nici o scapare. Ma incurc mereu de frunzele ruginite azvarlite de forta vantului care-mi zgarie ochii, privesc mereu ploile dese, umede si seci care-mi spala gandurile murdarite de umbra pasilor mei. Este acel noiembri ragusit de amploare tunetelor si orbit de fulgere in noptile intunecate care-ti sperie gandurile.

Acelasi copil care uraste ploaia,
Andu.

P.S.: Constanta e sub ape.