Andublog punct COM

Odata am spus ca 8*7 face 46, a ras de mine o scoala intreaga si inca 4 clase. Nimeni nu a vrut sa-mi spuna adevarul. Afara soarele-mi intra sub tricoul meu colorat, caldura ma moleseste si sub calmitatea am zis: Lasa ca ma fac eu mare! ..tot o sa aflu’ eu adevarul.
Pana atunci stau si ma chinui sub extrema greutate a integralelor definite, ma scarpin usor la tampla cu cartea de romana.

Nu-mi arde nici de ics si nici de igrec. Vreau sa plec, undeva-n multicolora lume. Am ajuns sa vad patratele in loc de blonde, cifre in loc de fuste scurte. Cand se va termina aceasta rocada? Cand regele-si va preda regina in cel mai obscur moment? Va sti cineva ca candva, cand soarele ardea, Andu statea si privea.. fustele pe care le zarea? In fiecare seara, o alta problema incearca sa mai simta cate ceva. Mintea mea, vicleana, depaseste orice obstacol, sare peste fiecare groapa, dar de fiecare data se prabuseste inainte de final. Exercitii, muscati din mine! si ajutati-ma sa va depasesc.

Nu mai am timp, carne sau oase in corp. S-au dezintegrat odata cu ea, cu matematica.
Vreau sa scap, sa-mi recapat inima, o bere rece, o blonda care sa treaca prin fata blocului, la munte, sa ma relaxez, fluturi in stomac, sa ma plictisesc, sa numar frunzele care cad, sa numar cainii care se pisa la roata masinii, un sarut pe aleea blocului. Vreau!

Un baiat cu ochii mari scria exercitii pentru bacalaureat, un profesor statea si le citea…

Acelasi copil care nu prea mai are timp liber,
Andu.

Tags: cruda realitate, examen, matematica, personal

Nu am chef sa scriu.
Simt nevoia sa scriu, dar poate ca durerea de cap sau oboseala dupa tema la matematica ma retine din unul din cateva subiecte interesante.

In minte am cateva idei si poate ca si-o intamplare ciudata dintr-o oarecare ora isi face aparitia prin materia mea galben-aurie.
Maine poate o sa am acea stare dornica de voi , de cititorii mei preferati (pe dreacu preferati)

Daca nici maine nu reusesc , insemna ca pauza va fi prelungita ceva mai mult timp, poate pana luni sau marti.
Pana mai tarziu, Andu va ureaza un paishpe fericit si toate cele nebune.

Acelasi suflet pentru care paishpe reprezinta ceva,
Andu.

Tags: chef, Ganduri, idei, matematica, trafic

O ora de matematica care oricare alta, aceeasi plicitiseala care-ti aduna toata somnolenta-n trupurile si sufletele noastre.

Rasete si zambete lungi aveau sa-si faca simtita prezenta pe fetele unor elevi.
Ceva vroia sa iasa-n evidenta.
O bascalie neexistenta pornise , dar de la ce nu stiu.

Deja, o voce asurzitoare se aude din partea opusa a clasei. Era o voce destul de intensa, cu un timbrul vocal impresionant si cu o impegranta deosebita. Era ea, aceasi voce cicalitoare .. vocea dirigintei. Gesturile, privirile si chiar vocea ei imi zburau cu gandul la un eventual discurs.

Urma un discurs lung si fara valoare. Unul care trebuia sa ne atinga inimile noastre de romanasii glumeti si ironici ce suntem. Era discursul care-ti prelungea somnolenta pana pe banca lucioasa care avea sa-ti linisteasca visele urmatoarele zeci de minute, dar nu se poate. Cum poti dormi la un asemenea discurs despre bascalie?
Ne-a anuntat cu mare bucurie-n suflet cat de tare i s-au ridicat urmele de par lasate pe mana, atunci cand l-a zarit pe nu stiu ce mare geniu fizician dar nu numai, la un post de televiziune intr-o anume emisiune unde erau invitati fel si fel de oameni.

Si incepe, poveste, zambeste dar cu acelasi tipat de scapare din inima urla la noi. Nu eram miscati in nici o partea a sentimentelor si emotilor.Incearcam sa o bag in seama, nu de ala dar sa nu se simta prost.
Povesteste povesteste si iar .. povesteste. Cascam, era pe cale sa atipesc dar totusi ma intrebam, oare ce baterii foloseste ? O asemenea energie izbitoare este rar de intalnit.

Un discurs onorabil din care nu am inteles cateva idei. Cateva idei cu o valoare preamarita. Adica ceva de genul ca bascalia este agretata de majoritatea celor nu prea ii duc mintea mai mult de un volt pe secunda. Printr-o alta cauza era invinuit si neamul romanesc care era supus unor acuzatii grave prin care necazul il facea pe romanasul nostru de rand sa faca bascalie. Da, discursul e pe terminate si mi nu mi se miscase nici un muschi la privirile intepatoare ale dirigintei aruncate la fiecare vorba iesit din inima umpluta de sume algebrice, inductii matematice si derivate.

Bascalia este un termen destul dur pentru motivul de la care discutia si odata cu el discursul luase amploare. Nu ai ce face, asa-i place sa preamareasca o problema. Dar ce ne pasa noua, ora trecea si ne convenea.

Acelasi copil ciufulit din ultima banca,
Andu.

Tags: caterinca cu budinca, liceu, matematica