.

Intr-un vag sistem, imi reactualizez datele cu privire la oamenii romani si la ajutorul lor.

Cracindu-ma la o distanta de trei centimetri, dau cu mouse-ul in balta si inteleg. Inteleg cum, nici la doua taste distanta iti poti alatura mintii tale o parere proasta despre persoana din partea opusa a ferestrei de messenger. Ma sting usor si imi dau seama mai bine, niciodata nu mi-a fost in ajutor si si-a facut loc in lista doar pentru ca el avea nevoie de un oarecum ajutor. Iar eu, ca un copil naiv ce sunt, nu am facut decat sa-l ajut, cat de bine am putut..

Nu dezvalui nume sau identitati, nu ma arunc in afirmatii jegoase sau cuvinte jignitoare, imi postez doar libera parere despre o persoana. Parere care a fost scoasa de sub radicalul unei persoane de treaba, ajungand la limita care tinde spre infinit a persoanei ingamfate. Un strigat anapoda, o frunza verde in mijlocul iernii, toate ne arunca la o dezlantuire fermecata de un zambet fals..

Cuvinte sau fraze intregi imi evoca si spulbera minunata minte, dar ma limitez doar in zona bunului simt si ii fac cadou cateva jetoane arse transformate in jar colorat puternic aprins.

Acelasi copil naiv,
Andu.

PS: Pe viitor sper ca atentia se fie distribuita mult mai bine..

written by Andu

Gandurile scumpirii sunt aruncate in valiza prezentului. Sunt o povara pe umerii romanilor. Un nou val de scumpiri ne ataca ca un uragan extrem de puternic pe toate fronturile. Ne ataca intr-o sesiune generica la nivel de industrie, comert sau productie.

Imbibam totul in vina cresterii monedei europene fata de propria moneda. Suntem intr-o cadere libera cu multe lipsuri si neajunsuri. Aceasta scadere nu ne poate aduce decat mai mult loc liber in buzunare sau portofel. Valoarea unui teren, a unei case sau a unui autoturism a crescut peste noapte, lucru ‘ajutat’ de deprecierea in ultimele luni a leului, in avantajul monedei europene. Astfel, devalorizarea leului a dat peste cap planurile omului de rand care avea de gand sa mai faca o achizitie importanta.

Un inceput prost de an, care nu poate decat sa ne dezechilibreze pe tot parcursul anului. Ne chinuim cu lopeti si ciocane, cu carti si caiete, o forta fizica extrema, dar tot nu reusim sa ne ducem tara pe o linie mai ascendenta decat cea de plutire. Platim taxe inventate la un pahar de bere, dar nimic nu ne poate garanta un trai mai bun. Nu mai exprimam logica in miscare si actiune, guvernul si parlamentul sunt intr-un declin total, iar certurile sunt adaugate pe lista lucrurilor necomplementare.

Acelasi copil care nu intelege rolul parlamentarilor,
Andu.

written by Andu

Daca tot citeam la Marius despre ametitoarele insemnari despre tiganie, de ce nu as putea arunca si eu doua-trei cuvinte intr-un wordpress plictisit despre acest subiect extraordinar de jegos.

Cred ca toata lumea isi manisfeta o gandire pozitiva asupra rasismului. Toti sunt porniti sa nu se lege in amesteacarea diversa a culorile tipatoare care-si infrunta cosmarul pe pielea unor diverse persoane. Persoane asezate de o foarte mare perioada pe un fleac de continent sau tara. Ne invartim usor in jurul lumii, nu prea tare ca ametim si putem forma un extraordinar curcubeu cu ajutorul pielilor omenesti din diferite regiuni.
Dar nimeni nu are nimic cu ei, restul populatiei colorate de pe aceasta minunata planeta.

Nu manifestam pica asupra lor, ci doar asupra tiganilor. Care in afara de coloritul negricios de care dau parte, mai dezvolta si un caracter inconfundabil de jegos. Probabil ca uita sa-si spele partile corpului, dar de nesimtire nu pot scapa doar prin frecarea frecventa si apasata apa si sapun.

Orice persoana ai intreba daca are ceva-mpotriva rasismului, spune ca nu. Dar daca-i provoci la o intrebare legata de tigani, cu siguranta i-ar ingropa in cuvinte jignitoare. Pacat, ne ascundem in spatele unor pumni grei la vederea unui negricios furios. Ne este foarte frica pentru a ne proba flexibilitatea maxilarului la scuiparea unor vorbe. Ne este frica nu de ei, ci doar de capacitatea puternica a pumnilor . Si-au obtinut respectul cu ajutorul pumnului, furturilor si a molestarii persoanele. Ne temem de ei..

Tot ce pot retine din aceste cuvinte ingropate de rasism, este ca urasc cu disperare aceasta rasa care-si dezvoltata autenticitatea pe propriul nostru teritoriu, cel roman. Nu le putem tine pasul, au o natalitate de invidiat si o mortalitatea dorita de orice tara. O expulzare ar fi inutila doar prin simplu fapt ca reprezinta aproximativ 35% din populatia Romaniei.

In afara de toate cele isi mai au si locuri rezervate in unele licee unde mintea nu le poate face fata sau la unele facultati care-i atesta super-inteligenti. Nu inteleg, de ce le oferim atatea facilitati? Nu ar trebui sa-i izolam intr-un ogor bantuit de foamete si inghesuit de pustietate?

Stamutarea-n desert..

Acelasi copil care uraste tiganii,
Andu.

written by Andu

Imi plimbam masina dintr-un colt in altul al orasului, sau poate ma plimba ea pe mine. Cu un calm deosebit si rar intalnit la mine, ma inarmez in infernul trafic din centru. Nenorocire. Cozi interminabile, pretinzi ca stai la semaforul din urmatorii 200 de metri dar te inseli amarnic, stai la un semafor de la o distanta de vreo un-doi kilometri distanta. Aveam sa-mi petrec aproximativ 40-45 de minute de la intersectia de la Miga pana la cea de la spital.

Dar nu era nimic. Nu eram furios, ci destul de calm. Numai ca erau alti idioti care nu-si stapaneau starea de spirit. Si se dadea startul unui haos total. Au inceput seriile de claxoane, injuraturi si parcurgeri ale drumului infiripandu-se de pe o banda pe alta fara a se asigura si cu scopul de a-l incurca pe cel din spate.

Multi soferi aplica o regula imorala. Orice greseala a unui sofer e pedepsita de faptul ca poate fi o femeie la volan. Mi se pare cel mai absurd lucru. Sa dam vina pe femei.

Uite-o si pe aia, i s-a oprit motoru’! Uite-o ba cum da prioritate la pietoni! Uite-o ba ce proasta e!
E o prostie cum categorisim noi femeile ca fiind proaste conducatoare auto. Cert este ca mai sunt unele care sunt speriate deoarece un dobitoc care observa ca este o parte sexuala opusa in fata masinii sale, incepe sa claxoneze si sa vocifereze tot felul de jigniri la adresa acesteia. Bineinteles ca unele se sperie, si evident ca incep sa greseasca. Dar in afara de acesta categorie, mai este categoria celor care se descurca mai bine decat unii barbati.

Mai sunt sictir in mod drastic de cocolari care se plimba intr-o bijuterie de cutie, numita masina. Se plimba, dar fara geamul deschis, chiar pe un frig dureros, si muzica manelelor urland la maxim si distorsionand boxele, nu se poate. Se afla in momentul lor de glorie cu maneaua-n difuzor, cu casetofonul putin inainte de o moarte cumplita si cu mana usor iesita pe geam. E smecher. Felicitarile mele. Te invidiez..

Uite asa mi-am petrecut eu 45 de minute din pretioasa mea viata in traficul infernal din Constanta.

Acelasi copil care detine o Dacie,
Andu.

written by Andu

Nebunie. Haos total.

Targul de haine.
Cum bine se stie, in Mamaia la sfasitul si inceputul altui sezon, bing bang - un nou targ de haine pentru sezonul care urmeaza.
Toata lumea, cu mic cu mare prezenta, hop ca vrea si mama si deh nu are sofer. Ma hotarasc sa i-au urmele ei in brate si s-o urmez in calatoria acerba alaturi de niste slalomuri printre standuri de imbracaminte si incaltaminte prezente.

Auuu. Nici bine nu pasesc pragul si deja o lovitura sub centura asupra adidasilor mei, cineva grabit isi lasa amprenta pantofilor jegosi pe frumusetea mea de adidas drept. Nu-i nimic, ar trebui sa ma obisnuiesc.
Lume de tot felul. De la patru-cinci anisori pana la o varsta destul de inaintata pentru a mai hoinari magazin, ceva-n jurul 70 de ani Multi nu venise sa cumpere si doar sa-si beleasca ochii de pelican la preturile existente. Erau de umplutura, fata de altii care chiar isi doreau ceva.
Unele cumparau pentru a-si satisface unele cerinte si nevoi, dar alte pipite aruncau ceva banuti doar pentru a-si imbogati garderoba si pentru a mai scapa de ceva greutate din buzunare.

Pipite si fetite cu fite la orice urma innoroiata lasa pe covorul proaspat spalat. Multe incercau sa se mentina in acel motiv trendy, mai putin sau mai mult neasortate. Unele aveau gusturi, dar alte parca isi dadusera drumul cu ceolofanul si ajunsesera-n primul magazin si si-a luat din toate stilurile si culorile. Le-a luat ca le-a luat, dar era necesar sa-si faca montarea a zecilor de culori neasortate pe silueta ei bine epilata si in colturi fardata ? Da, era musai.

V-am descris putin din durerea sufletului meu la vederea fetitelor impotonate din Constanta.

Produse se aflau intr-o stare deplorabila de depreciere. Cei care au conceput hainele au ramas la acelasi bucatele de material prost indugate. Se mai poarta dungile? Eu sunt deja acel copil care s-a saturat de trendul dungilor.
Printre zecile de producatori din toata tara, se mai pot zarii si ceva mai multe chiciuri majoritatea facute-n Turcia. Erau multe standuri apartinand unor tigani care scoteau pe piata acelasi produse urate si de proasta calitate. Aceleasi procarii pe care doar ei le-ar purta si care nu ar avea succes de cat in randul cocalarilor si pirandutzelor.

Povestea merge mai departe inca vreo trei sau patru zile. M-am ales si eu cu o pereche de pantaloni , cateva bluzone si o vesta.

Acelasi copil care uraste aglomeratia,
Andu.

written by Andu