Au plecat , au venit si ne-au cuprins printr-o invaluire maiestroasa.
Chindie mare, balamuc de neinteles si o multime de urlete care se grabeau sa iasa din cochilia dulce-amaruie. Noi am fost, vestita masa paispe. Am baut, am mancat si pe alocuri cativa ne-am si distrat.
Undele sonore ale saxofonului nu era percepute si recunoscute de marea particica a unei populatii antisocialiste.
Cum intrau asa isi luau zborul catre inaltul si imensul tavan ascuns de ceva bucatele de panza dulce colorata. Totul in jur se rupea, lumea nu se misca. Erau ele, saxofonul, orga si nelipsita silueta cu chelie ascutita, burta cu o multitudine de foi, o frunte incrunta si experimentata voce pigaiata.
Prin particulele imaculate prezente intr-o structura amorfa, cu un luciu particular si lipsit de flexibilitate, se putea observa cum linia de plutire a bauturii fine tot era intr-o continua descrestere. Da, dupa un start timid, finalul a venit imediat, aducand cu el anumite stari de fericire si distractie. Undeva intr-un colt de masa murdar se putea zarea cateva sticle de whisky goale urmate intr-o ordine aleatorie de dozele de cola si cele a unor energizante cocosate si turtite.
Eram in culmea fericirii si al perfectiunii. Sunetul imbecil continua sa ne tortureze mintile si urechile. Nu aveam de ales, ori ne profilam pe o caterinca izbitoare ori o dadeam in proasteala si alegeam drumul unei casute primitoare cu un pat caldut. Alegerea era in mainile noastre, si am ales sa continuam showul.
Nu a fost tocmai showul pe care ni-l doream, dar eu, Andu Neurologu alaturi de Nini Spaniolul am fost rupti de realitate si de orice dispret asupra muzicii neprimitoare. Eram in forma maxima de putrefactie si inca miscarile ne erau adunate intr-un spatiu restrans si lipsiti de orice impuritate.
Au urlat laudele si iubirea despre eterna masa paispe prin ajutorul unui microfon si a vocii usor aroganta. Au fost, s-au strigat si la suflet ne-au ramas.
Distractia a continuat alaturi de cel mai cel mare barosan, proprietarul a haispe masini si palate, era acelasi Ninica. Nu putea lipsi acealasi Tibersiucs Ginecologul , Rusu Dinti Dha Aur si Vasilica Alexandru Smenarul. Toti formau un grup compact supravegheat de aproape de ale noastre pirandhe. Mancatzs.
Langa noi au mai avut prilejul si onoarea sa invete din ale distractiei si alte persoane mai putin stiutoare si cunoscute,apartinand altei mese, altei gupe de educatie si inflorire. Noi eram calificativul maxim in masele de preponderenta.
Am fost si ne-am facut aceiasi datorie a mesei paispe deja formata in mintile multor copii premergatori.
Acelasi copil care nu intalneste chelia dar se lupta cu gravitatia,
Andu.
written by Andu