Te desfasori in viata ca un vierme lenes. Iti petreci toata viata doar pentru a-ti insemna un nou succes, un nou vis implinit.
Intemeierea si unirea unei familii pe veci.
Iau o gura din apasatoarea licoare magica, Mirinda. Privesc cum frunzele ficusului incep sa-si piarda din viata doar pentru ca a fost spulberata calea ferata care facea transferul cu energie si dragoste. Dar din pacate, cea mai importanta. Cea a dragostei. Daca nu iti impui dragostea necesara in cresterea unei plante, aceasta va capitula, isi va preda tulpina si frunzele in tomberonul verde si ruginit din spatele blocului.
De ce as fi eu in stare, la doar cei optsprezece ani amarati, sa va impartasesc despre flori, moarte sau despre o casatorie pe care gandul si sufletul meu o planifica peste vreo sapte-opt ani? Dar totusi incerc sa ma impun doar printr-o gandire relationala si fixa. Aceasta gandire va incerca sa va preseze firele albe de par si va mai da sansa de a va mai gandi.
Primesc si ma uimesc in acelasi timp ca in acesta departata mlastinoasa tara, copii la nici macar 16-17 ani se viseaza intr-un costum negru cu papion, pantofi lacuiti in picioare si viseaza ca-si arunca fundul mare intr-o limuzina alba care-i va duce in fata bisericii. Si totusi e o tara in care birocratia se simte ca la ea acasa, iar propriul interes il depaseste destul de repede pe cel al ranirii. Deci ne rezulta doar un val al orgasmului ca te-ai casatorit doar din propriu interes. Toti isi aduc in practica gandirea proasta redata de mama: Are bani. Pac, am pus mana pe el. Stiu, am doar 17 ani, dar totusi incerc sa ma casatoresc cu el.
Mult prea proasta aceasta gandire ipocrita. Ne aduce in starea jalnica de a ajunge cea mai profitoare populatie existenta.
De ce oare nu mai exista o gandire rationala, fixa si exacta ca a mea, dar in acelasi timp reprezentand si un vis suprem? Eu, douazecisiunul de ani, barbat bine, un servici bun, o casa intretinuta si o masina de care sa fiu mandru. Stau, meditez si vociferez.. “deodata ce ai pe cineva sa-ti curete casa, sa-ti faca cumparaturile si in acelasi timp, din partea altei persoane sa ai parte de actiune in mod regulat, ce rost isi mai are o nevasta? Doar prin simplul motiv ca iti poate cicali gandurile? Sau singurul motiv pentru a avea o sotie e daca ai un impuls bolnav de a-ti imparti jumatate din lucruri si avere, printr-un amplu divort care vine nici la mai mult de un an de casatorie?”
Am totusi prea multe intrebari..
Dar stau si ma gandesc, de ce sa vorbesc eu, un copil la doar optsprezece anisori, care de abia se gandeste ce poate face maine?
Acelasi copil care se gandeste ce sa faca maine,
Andu.
February 6th, 2008 at 10:08 pm
andutsule eu zic sa te gandesti ca ai de dat un examen de bac si apoi si unul de admitere la university
:*
February 6th, 2008 at 10:17 pm
Pai am zis ca ma insor?
February 6th, 2008 at 10:49 pm
“I-au o gura [.]” i-ei ? sig-ur ?
Acelasi copil tampit,
ktx!
February 6th, 2008 at 11:08 pm
pai si am zis eu ca vrei sa te insori?..
February 6th, 2008 at 11:26 pm
@KTX: Din graba sau analfabetism, imi mai scapa si unele greseli gramaticale. De fel, postarea o mai recitesc doar o singura data. Acum, ma invat minte si o sa citesc de 2 ori.
February 7th, 2008 at 1:33 am
bun articolul si buna intrebarea: ce rost mai are sa te casatoresti ?
February 7th, 2008 at 2:06 pm
din graba, check before you click post
February 7th, 2008 at 2:16 pm
Da. Incerc, ca dupa ce il scriu sa ii mai acord ceva timp necesar si pentru a corecta greselile.