Andublog punct COM

Nu te simti bine. Cateva telefoane si deja culoarea alba a prafului ajunge pe nara intoxicata a nasului. Intr-un interval destul de scurt, incepi sa te simti intr-o stare extrema de veselie. Esti fericit. Ai jonglat proasta dispozitie si de data asta..

Tot mai multe cazuri de trafic cu heroina sau cocaina. La fiecare colt de strada sunt prezenti zi si noapte acesti nenorociti de dealeri. Tentatia copiilor de a ajunge la starea euforica i-a facut sa se agate intre firele plasei aruncate de pescari. Pescari care arunca cu substante chimice create de oameni de stiinta in situatii critice. Imprastie o momeala sub forma de marijuana, hasis, cocaina, amfetamina, heroina sau ecxtasy.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 13-14 ani alearga innebunit dupa o doza de heroina? Si nu e singurul, multi alti copii isi omoara timpul doar prin consumul de droguri.

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delincventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Doar o clinica de dezintoxicare, pe care o refuza din adancul inimii. O refuza cu setea de-a reusi singuri. Dar fara niciun rezultat, refuzul ii duce la consumarea unui numar si mai mare de doze.

Trupul unui toxicoman ajunge o epava infioratoare. O epava care nu poate fi ridicata usor la stadiul de plutire. Nu poate fi reglementata sau reparata cu cateva ace de sudura asupra invelisului sau firav si morbos. E de plans mai ales faptul ca noi, cei care pretindem ca suntem niste oameni normali, in loc sa ii compatimim, sa ii ajutam si sa ne rugam pentru ei, ii marginalizam, ba chiar mai mult decat atat, unii dintre noi le doresc moartea.

Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate. Prin orice metoda posibila trebuie sa dam cu totii o mana de ajutor pentru cei cazuti in noroi sub efectul sevrajului. Trebuie sa-i ajutam, chiar daca ei se simt destul de puternici pentru a-si reveni.

Acelasi copil care nu a consumat si nu va consuma droguri,
Andu.

Cu o viteza apasatoare mergem printre niste serpentine periculoase. Parcurgem un drum destul de scurt pentru a ajunge la destinatia celei de a 3-a intalnire a bloggerilor constanteni.

Dragi bloggeri din Constanta si nu numai, sa parasiti cladirea hidoasa in care va aflati sau sa lasati berea din mana chiar pe masa barului unde sunteti si miscati-va intr-un ritm alert pe 26 ianuarie 2008 la intalnire. Ne adunam de pe bancile scolii, de la colturile blocurilor sau de pe strazile gri pictate si ne dam intalnire intr-un loc pe care dorim sa-l umplem de pasiune. Veniti, dar veniti intr-un numar cat mai mare, cu o inscriere posibila pana pe data de 22 ianuarie.

Aveti grija, nu e o alegere grea de facut. Trebuie doar sa va ganditi la multimea de oameni care va vor intampina in comunitatea lor. Va vor primi cu flori si covor rosu, cu ceva teme de discutat, cateva glume si ceva stropi de bautura, pe care trebuie sa ii platesti.

Toate detalile le puteti gasi la Roxana.

Imi plimbam masina dintr-un colt in altul al orasului, sau poate ma plimba ea pe mine. Cu un calm deosebit si rar intalnit la mine, ma inarmez in infernul trafic din centru. Nenorocire. Cozi interminabile, pretinzi ca stai la semaforul din urmatorii 200 de metri dar te inseli amarnic, stai la un semafor de la o distanta de vreo un-doi kilometri distanta. Aveam sa-mi petrec aproximativ 40-45 de minute de la intersectia de la Miga pana la cea de la spital.

Dar nu era nimic. Nu eram furios, ci destul de calm. Numai ca erau alti idioti care nu-si stapaneau starea de spirit. Si se dadea startul unui haos total. Au inceput seriile de claxoane, injuraturi si parcurgeri ale drumului infiripandu-se de pe o banda pe alta fara a se asigura si cu scopul de a-l incurca pe cel din spate.

Multi soferi aplica o regula imorala. Orice greseala a unui sofer e pedepsita de faptul ca poate fi o femeie la volan. Mi se pare cel mai absurd lucru. Sa dam vina pe femei.

Uite-o si pe aia, i s-a oprit motoru’! Uite-o ba cum da prioritate la pietoni! Uite-o ba ce proasta e!
E o prostie cum categorisim noi femeile ca fiind proaste conducatoare auto. Cert este ca mai sunt unele care sunt speriate deoarece un dobitoc care observa ca este o parte sexuala opusa in fata masinii sale, incepe sa claxoneze si sa vocifereze tot felul de jigniri la adresa acesteia. Bineinteles ca unele se sperie, si evident ca incep sa greseasca. Dar in afara de acesta categorie, mai este categoria celor care se descurca mai bine decat unii barbati.

Mai sunt sictir in mod drastic de cocolari care se plimba intr-o bijuterie de cutie, numita masina. Se plimba, dar fara geamul deschis, chiar pe un frig dureros, si muzica manelelor urland la maxim si distorsionand boxele, nu se poate. Se afla in momentul lor de glorie cu maneaua-n difuzor, cu casetofonul putin inainte de o moarte cumplita si cu mana usor iesita pe geam. E smecher. Felicitarile mele. Te invidiez..

Uite asa mi-am petrecut eu 45 de minute din pretioasa mea viata in traficul infernal din Constanta.

Acelasi copil care detine o Dacie,
Andu.

  Elevii care au implinit 18 ani nu mai primesc alocatie si taxa de prima inmatriculare - o noua ravasire in sumele taxelor.

Parlamentarii sau guvernantii, aceste doua grupe de oameni bine distinsi pe care troneaza o burta sarita de cureaua pantalonului, au parte de o sedere cat mai confortabila. Nici bine dezmeticiti, in anul 2008 incearca sa puna mana sa realizeze cate ceva pentru a noastra tarisoara. Incearca, dar din pacate mereu esueaza sau o dau in bara.

De cand s-au intors din vacanta, au si dat drumul la votat legi in Parlament. Legi proaste evidente, votate la voia intamplarii lipsind ratiunea si bunul simt pentru cetateanul roman. Ca o prima lege promulgata spre votare a fost cresterea alocatiilor. Au crescut pana la o cifra monstruoasa de exact 32 de lei. Au crescut ele pentru toti elevii, dar dupa ce implinesc varsta de 18 ani, elevii sunt discriminati de aceasta exorbitanta suma a alocatiei de stat si nu li se mai ofera cei 32 de lei. Ar fi fost just si echitabil daca se acorda tuturor elevilor. Probabil ca sunt elevi pentru care acesti bani semnifica un adevarat ajutor. Mai ales acum ca majoritatea preturilor la alimente sunt intr-o creste inevitabila. Au facut o adevarata inbalsamare in prostie. S-au lasat dusi de val si au votat o lege prosteasca, in neconformitate cu drepturile elevului roman de pana acum. Un elev, ce-i drept care invata mult mai mult decat un alt elev din orice tara europeana. Stocheaza mai multa informatie si duce-n carca o cultura generala mult mai vasta.

In afara de legea alocatiilor, mai vad ca li s-a nazarit iarasi cu taxa de prima inmatriculare. Pai las-o domn’le in crestelnita ma-sii de treaba, dupa ce ca treaba e murdara, o mai umpli si tu de noroi? De abia ne-am obisnuit cu taxele care erau impuse, acum ne invalmagesti si ne spui ca nu-i asa, ca nu-i bine calculata. Maresti intr-o parte si o scazi in cealalta parte? Duci masinile noi la o taxa de prima inmatriculare de trei ori mai mare, foarte bine procedat.. asa ii mai scad vanzarile si lui Tariceanu la Citroen. Dar pe de alta parte ce faci, scazi doar cateva procente, nici alea bine stabilite din masinile la mana a2-a. In concluzie, rezolvarea iesirii de siguranta era marirea taxei la masinile noi? Asta e concluzia care ati putut-o trage? Adica cum,mai, domn deputat sau senator, nu se puteau scadea mai multe procente la masinile de mana a 2-a? Nu se echilibra mai bine balanta? Dar ce sa faceti, trebuie sa castigati si ceva multi bani de pe urma saracilor romani care-si doresc masini confortabile la bani ceva mai putini si le importa din tarile europene. Trebuie sa castigati pe orice parte..

Acelasi copil care uraste politica din Romania,
Andu.

O dimineata senina, fara prea mult chef de scoala. Orice ar fi, scoala a fost un loz norocos saptamana asta. Doar vreo doua sau trei ore pe zi. Pacat, azi am stricat sistemul de atac al orelor. Nici bine ajuns si stabilit pe locul de veci, adica in banca, deja colegii ma porneau la drum. Un drum care imi solicita mintea sa chiulesc, ceea ce nu-mi doream. Nu-mi doream deloc. Astfel ca, cum am auzit, am si plecat.

Iubesc scoala, la fel de mult cum iubesc si mancarea de post. O adunatura de patru copilasi, ne-am hotarat sa luam drumul unei rotiserii. Un singur pui ametit in unul din cuptoare si cateva barabule incinse in ulei atat de mult incat sa ne indoape burtile, ne asteapta in doua pungi. Miros asa de tare, incat iti alunga foamea doar prin tragerea unei liniute de mireasma. Cu foamea batand cu putere-n burti, ne-am hotarat sa-i luam drumul unui apartament. Asa ca, tot ce-mi doresc este un pahar de suc bine acidulat si sa alung prin dintii inclestati cea mai puternica ragaitura. Puneti-va mainile la ochi si prefaceti-va nu ati auzit.

Pana sa plec acasa cu maiestroasa mea masina, voi urmari cu haidamelele un film si vom devora ceva florice arse. Bineinteles, cred ca filmul este o porcarie. Asa ca un somn este binevenit.

Cu stima si respect, va saluta..

Acelasi copil cu burta plina,
Andu.

Se pregateste ceva.

E o intreaga euforie.

Bineinteles. Sunt doi, un blogger si o bloggerita. Urmeaza si ei exemplul lui Sebi(VisUrat) si Denisuca. In urma cu cateva zile, VisUrat, plin de romantism, o cere in casatorie pe Denisuca. Un real succes precedat de foarte mult romantism si putina miscare romaneasca, muzica populara. Urmariti filmuletul la ei pe blog.

Asa deci si prin urmare, nu sunt singurii. Din urma vin alti doi.
Detaliile nu le punem oferi acum, ci doar dupa marea surpriza. Atunci, ca acum, asteptam raspunsul, care speram sa fie un da categoric. Nu-i pot ura individului in cauza decat mult succes cu sticla de vin.

Acelasi copil care asteapta cu nerabdare,
Andu.

M-am saturat de ele. Mi-au facut zilele un calvar cu reclamele lor idioate. Au mai ramas doar 9 zile pana pe 17 ianuarie, data la care se incheie campania de aderare initiala pentru fondurile de pensii private obligatorii.

Nu am ales nici pensia de la Generali, nici de la Aviva si nici fondul de pensii de la BCR. Nu am ales pentru ca nu am atributiile necesare pentru a-mi incheia o pensie privata obligatorie. In afara de asta, tot sunt inghiontat de ele. In jurul meu plutesc concentratiile de dioxid de carbon ale celor mai mari firme in pensii private. Nu-mi dreg bine doi pasi si deja un prieten ma intreaba daca parintii mei au pensie obligatorie. Le raspund plin de draci ca si-au facut. Plec repede si deja pe cladirea din fata ochilor troneaza o imensa folie lipita pe geamurile locatarilor pentru o suma josnica de bani. E reclama la pensia privata obligatorie Aviva. In afara de saracii locuitori, care-si vand lumina camerei doar pentru doua-trei milioane , sunt indignat si de reactia mass-mediei la aceasta actiune.

Prea multa publicitate a rulat pentru o suma imensa de bani pe minunatele noastre televizoare color, de care suntem foarte mandri. S-au invartit ca un roi de albine, in fata literelor citite pe paginile unui ziar ieftin, o sumedenie de sume pentru niste amarate de reclame, bineinteles prost regizate. Si totusi isi duc veacul alaturi de reclamele oribile ale asigurarilor de raspundere obligatorie (RCA).

Al mai mare cicoflendar,
Andu.