.

Nebunie. Haos total.

Targul de haine.
Cum bine se stie, in Mamaia la sfasitul si inceputul altui sezon, bing bang - un nou targ de haine pentru sezonul care urmeaza.
Toata lumea, cu mic cu mare prezenta, hop ca vrea si mama si deh nu are sofer. Ma hotarasc sa i-au urmele ei in brate si s-o urmez in calatoria acerba alaturi de niste slalomuri printre standuri de imbracaminte si incaltaminte prezente.

Auuu. Nici bine nu pasesc pragul si deja o lovitura sub centura asupra adidasilor mei, cineva grabit isi lasa amprenta pantofilor jegosi pe frumusetea mea de adidas drept. Nu-i nimic, ar trebui sa ma obisnuiesc.
Lume de tot felul. De la patru-cinci anisori pana la o varsta destul de inaintata pentru a mai hoinari magazin, ceva-n jurul 70 de ani Multi nu venise sa cumpere si doar sa-si beleasca ochii de pelican la preturile existente. Erau de umplutura, fata de altii care chiar isi doreau ceva.
Unele cumparau pentru a-si satisface unele cerinte si nevoi, dar alte pipite aruncau ceva banuti doar pentru a-si imbogati garderoba si pentru a mai scapa de ceva greutate din buzunare.

Pipite si fetite cu fite la orice urma innoroiata lasa pe covorul proaspat spalat. Multe incercau sa se mentina in acel motiv trendy, mai putin sau mai mult neasortate. Unele aveau gusturi, dar alte parca isi dadusera drumul cu ceolofanul si ajunsesera-n primul magazin si si-a luat din toate stilurile si culorile. Le-a luat ca le-a luat, dar era necesar sa-si faca montarea a zecilor de culori neasortate pe silueta ei bine epilata si in colturi fardata ? Da, era musai.

V-am descris putin din durerea sufletului meu la vederea fetitelor impotonate din Constanta.

Produse se aflau intr-o stare deplorabila de depreciere. Cei care au conceput hainele au ramas la acelasi bucatele de material prost indugate. Se mai poarta dungile? Eu sunt deja acel copil care s-a saturat de trendul dungilor.
Printre zecile de producatori din toata tara, se mai pot zarii si ceva mai multe chiciuri majoritatea facute-n Turcia. Erau multe standuri apartinand unor tigani care scoteau pe piata acelasi produse urate si de proasta calitate. Aceleasi procarii pe care doar ei le-ar purta si care nu ar avea succes de cat in randul cocalarilor si pirandutzelor.

Povestea merge mai departe inca vreo trei sau patru zile. M-am ales si eu cu o pereche de pantaloni , cateva bluzone si o vesta.

Acelasi copil care uraste aglomeratia,
Andu.

Trackback URL