.

Ma imbrac la sase ace , cu trening si pantof cu toc si plec.
I-au cu mine acel mic grup de carabusi . Aveam ganduri marete , da’ nimeni nu putea afla care e cel mai important lucru de facut.
Totul s-a hotarat de comun acord , fiecare-si facea dreptate cu ajutorul unor mici cataroaie , nitele bate si eu , singur , cu roata de rezerva .
Am folosit votul parlamentar . Am votat , am hotarat , am plecat ..
Destinatia a fost aceiasi de acum ceva timp .
Un loc slab colorat , prost luminat si urat decorat. Nu decorul sau lumina era principalele vinovate .
O mare parte din vina apartinea .. oamenilor care populau locul .
In cele 6 cutii negre se auzeau doar umilele sunete ale saxofonului , tambalului , acordeounului si uneori a viorii . Era manea frate. Era rupere , toata lumea in extaz , nu mai stiu care pentru care sa faca dedicatii , care sa iasa-n evidenta mai tare decat altii .

Pai stai asa .. mie nu-mi place felul asta de vrajeala . Eu vreau muzica , nu suntele unor ciori. Vroiam , aveam vointa dar nu aveam putere de ajunge in playlistu’ DJului . Urechile-mi duruiau , sufletul-mi plangea si ochii mi se minunateau .
Multe fetze noi. Multi cocolari. Multe fete-n flocul varstei care se rupeau , se indoiau si mulau pe toate deseurile de sunetele .

Tigarea-n mana , bergenbieru-n fata , fata-n dreapta , negru la culoare si urechile ocupate sa asculte versurile mult adorate. Asta-i persoana perfecta la locul potrivit.
Eu un mic necunoscator , paiu-n gura , cola fara whisky (ca nu aveau whisky) , iubita-n dreapta , scump la vedere si urechile infundate de presiunea prea ridicata .

Distractie nu a fost , caterinca nu a fost da’ regrete multe au mai ramas. Locul unde eu si carabusi eram sufletul petrecerilor intr-un local LIPSIT de manele , acum am fost doborati printr-un KO de toti manelari. Am stat si am privit minunati la ce am lasat in urma.

Acest post nu este cu dedicatie , nu este pentru nimeni da’ reprezinta un mic sentiment .
Ce a fost si ce a ramas …

Acelasi copil minimalist ,
Andu.

Trackback URL