Lasasem blogul intr-o bezna orbitoare in noaptea lunga .
Bezna a fost alungata de sticle de whisky si de vodka la care se adauga olecuta energizant si putintele cuburi de gheata care si-au facut rondu’ de seara pe pamantu’ umed plin de gandaci si alte ierburi frumos mirositoare . Daca vroiai sa vezi vreun gargaune innecat trebuia sa pui cateva cuburi de gheata si sigur te alegeai cu putina carne-n gura . Traiasca Talibanu ! [ :p ]
Cat ne-a tinut bautura atat am stat si noi trezii. Pe la vreo 4 majoritatea dormea . Dar mai existau si cativa supravietuitori . Ei , acesti supravietuitori au incercat din rasputeri sa fac o liniste deplina , ca ceilalti soldati ai companiei sa poata dormi. Muzica urla , Andu urla , Tibi zbiera , Andreea dansa si Denisa ne poza . Frumos nu ? Voi puteati dormi ? Sigur ca da .. era liniste .
Undeva-n miezu’ diminetii , in juraul orei 7:21 toata compania dormea si ramasese de paza un amarat soldat hranit de ramasitele lasa-te de noi . Era un caine amarat care cred ca nu mai mancase de la 1 mai , dar cu bunavointa noastra l-am hranit si de la ora 7 pana la 9-10 a latrat cat de puternic putea la orice masina , om , caruta trecea pe drum . A doua zi nu i-am mai dat de mancat . A dormit linistit .
Ziua ne-am ocupat-o udandu-ne , stropindu-ne . Totu’ pornind de la ? De la mine .. zic ei .
Ne-am uscat , am jucat un fotbal ceva mai special , cu rupt picioare , tricouri si spart mingii .
Am incercat sa ne jucam si cu nijte minunatii de bumerange care cred ca erau pentru slabit . De ce ? Va zic imediat .. le aruncati tu , da’ crezi ca mai se intorceau ? Bineinteles ca nu . Si dai alearga dupa ele . Dupa cateva incercari ne-am dat batuti.
A doua seara a trecut repede , deoarece nu mai aveam cu ce sa bem vodka cumparata de Rusu . Asta e . L-am asteptat pe marele smecher , marele general , marele nush cum sa-l mai laud Ciumpy sa apara si el cu cateva 10-15 energizante da’ in zadar . N-a venit , sa fie muscat de toti posibil de coiae daca se poate . El era acasa si nu avea chef de noi . Soarta .. o sa ne razbunam. La ora 1 se mai auzea doar Talibanu’ care canta cateva cantece de dor si jale speciale pentru a lui mama.
Duminica dimineata am plecat ..
Duminica am dormit toata ziua ..
Astea au fost Cheile Dobrogei intr-o minca povestioara scrisa de micutul nostru blogger al companiei , Andutsu .
Cu repeziciune va spun , la revedere .
August 19th, 2007 at 12:14 pm
Bietu’ caine… Acuma cine stie cand o sa mai mance.